O femeie acuzată că a pretins și primit bani de la mai multe persoane, promițându-le că le poate ajuta să obțină locuri de muncă în instituții publice, a fost condamnată definitiv azi la Cluj pentru trafic de influență, după ce instanța de apel a respins contestația formulată împotriva sentinței pronunțate anterior de Tribunalul Maramureș. Sentința – patru ani de închisoare, cu executare.
Potrivit hotărârii instanței, femeia a fost implicată într-o schemă prin care mai multe persoane au fost convinse să plătească sume importante de bani în schimbul unor promisiuni de angajare în structuri ale Poliției de Frontieră sau în alte instituții publice. În total, inculpata ar fi obținut de la victime sume de ordinul zecilor de mii de euro, sub pretextul că are influență asupra unor funcționari cu putere de decizie.
Din probatoriul administrat în dosar, care a inclus interceptări telefonice, declarații de martori, percheziții informatice și alte documente, instanța a reținut că faptele au avut loc în perioada septembrie 2023 – iulie 2024. În această perioadă, inculpata ar fi contactat sau ar fi fost pusă în legătură cu mai multe persoane interesate de obținerea unor locuri de muncă în instituții publice.
În discuțiile purtate cu acestea, femeia le-ar fi spus că are relații la nivelul conducerii unor structuri ale Poliției și că, în schimbul unor sume de bani, poate interveni pentru a le facilita angajarea. În unele cazuri, promisiunea viza chiar angajarea unei rude, precum fiica uneia dintre persoanele contactate. Pentru aceste intervenții, inculpata a cerut sume cuprinse, în general, între 3.500 și 4.000 de euro.
Într-unul dintre cazuri, o persoană a primit promisiunea că va fi ajutată să obțină un post în cadrul Poliției de Frontieră, iar în schimb i s-au cerut 3.500 de euro. O altă victimă a plătit inițial 2.500 de euro, iar ulterior încă 1.000 de euro, sumele fiind transferate într-un cont bancar indicat de inculpată.
Schema nu s-a limitat însă doar la promisiuni de angajare în structuri ale Ministerului de Interne. Într-o altă situație, femeia ar fi susținut că are influență în cadrul unui spital și că poate facilita angajarea unei persoane ca asistentă medicală. Și în acest caz, promisiunea era condiționată de plata unei sume de bani.
De asemenea, instanța a reținut că inculpata ar fi convins o persoană că poate obține o diplomă de bacalaureat fără ca aceasta să susțină examenul. Pentru acest „serviciu”, femeia ar fi cerut și primit suma de 700 de euro, bani care au fost lăsați într-un plic într-o farmacie din apropierea spitalului din Sighetu Marmației.
În dosar a fost judecat și un bărbat acuzat că a avut rolul de a identifica și racola persoanele interesate de astfel de intervenții. Acesta le-ar fi spus potențialelor victime că inculpata are relații în instituțiile respective și le-ar fi pus în legătură cu ea. Ulterior, femeia ar fi fost cea care discuta direct cu acestea despre sumele de bani și despre pașii necesari pentru a obține postul promis.
Instanța a arătat că probele administrate în cauză – inclusiv declarațiile martorilor și interceptările telefonice – demonstrează fără dubiu modul în care inculpata a racolat persoanele, promisiunile pe care le-a făcut și sumele de bani pretinse sau primite. Declarațiile persoanelor implicate s-au coroborat între ele și au confirmat existența unei activități infracționale desfășurate pe o perioadă de mai multe luni.
Pe parcursul procesului, inculpata a susținut că nu ar fi acționat de bunăvoie și că ar fi fost constrânsă de alte persoane să participe la aceste activități. Ea a afirmat că a fost amenințată și că ar fi fost obligată să urmeze indicațiile unor persoane care îi spuneau pe cine să contacteze și ce să le spună celor care căutau un loc de muncă. Inedit, la Curtea de Apel Cluj femeia a cerut achitarea motivând o cauză de neimputabilitate, respectiv constrângerea morală: ”inculpata a recunoscut în declaraţiile sale acţiunile descrise în rechizitoriu: Am găsit destul de multe persoane, nu îmi amintesc nume, de la care am luat bani pentru a-i ajuta să se angajeze la spital sau la poliţia de frontieră…Ca mod de operare, în momentul în care discutam cu o persoană despre faptul că o pot ajuta să se angajeze sau să-şi rezolve vreo diplomă, aceasta ştia deja din discuţiile cu persoana pe care a recomandat-o despre ce este vorba, eu nu refuzam nicio solicitare şi trimiteam să ducă plicurile cu bani în acelaşi loc ca până atunci, respectiv la (…) Net, situată vis a vis de Spitalul Municipal Sighetu Marmaţiei”.Condiţia legală privind comiterea faptei prevăzute de legea penală din cauza constrângerii morale impun cerinţa ca fapta să fi fost cerută explicit sau implicit de către cel care exercită constrângerea. În măsura în care autorul a săvârşit fapta pentru a preveni eventuale consecinţe ale unei conduite anterioare, dar fără să îi fi fost cerută, nu va putea beneficia de această cauză exoneratoare, a reținut instanța. Astfel, din probele administrate, dar şi din relatările inculpatei nu a rezultat presupusa constrângere exercitată de către anumiţi cetăţenii ucrainieni. ”Apelanta s-a limitat la a susţine că ar fi fost determinată de anumite persoane cărora le datora bani să inducă în eroare alte persoane, fără a furniza date concrete privind identitatea acestor persoane, împrejurările exacte în care ar fi fost constrânsă ori modalitatea efectivă de exercitare a presupuselor ameninţări”, a arătat Curtea de Apel. ”Susţinerile inculpatei referitoare la existenţa unor mesaje trimise pe telefonul ei şi a unui program special de supraveghere a telefonului său, prin intermediul cărora ar fi fost coordonată activitatea infracţională, nu pot fi primite, în condiţiile în care aceasta a declarat că a aruncat telefonul mobil pe care ar fi primit respectivele comunicări, lipsind astfel organele judiciare de posibilitatea verificării veridicităţii afirmaţiilor sale: Ucrainienii puteau vedea în timp real ce mesaje primesc, aşa că îmi scriau pe Whatsapp şi mă întrebau de ce nu sun. Toate aceste mesaje le-am primit pe telefonul care l-am aruncat în (…).Absenţa oricărui element obiectiv de confirmare, coroborată cu conduita inculpatei de a distruge presupusul mijloc de probă, conduce spre concluzia că aceste susţineri reprezintă simple apărări menite să atenueze răspunderea penal”.
Instanța nu a considerat însă aceste explicații credibile. Judecătorii au arătat că modul în care au fost comise faptele – caracterizat prin repetitivitate, organizare și planificare – indică faptul că inculpata a acționat cu intenția de a obține bani. Potrivit motivării, activitatea infracțională presupunea un anumit grad de pregătire și nu putea fi rezultatul unei simple constrângeri exercitate de alte persoane.
În urma judecării cauzei, instanța de fond a dispus și confiscarea specială, prin echivalent, a unor sume de bani provenite din activitatea infracțională. În total, judecătorii au stabilit confiscarea a peste 32.700 de euro și 1.800 de lei de la inculpată. Totodată, a fost instituită o măsură asigurătorie asupra unor bunuri ale acesteia, inclusiv asupra unei locuințe, pentru garantarea recuperării prejudiciului și a cheltuielilor judiciare.
În ceea ce îl privește pe bărbatul acuzat că a ajutat la racolarea victimelor, instanța a reținut că acesta a recunoscut faptele și a colaborat cu autoritățile pe parcursul procesului. Pentru rolul său în comiterea faptelor, a fost condamnat pentru complicitate la trafic de influență, într-o formă continuată, cu suspendare.
După pronunțarea sentinței de către Tribunalul Maramureș, inculpata a formulat apel, solicitând achitarea sau trimiterea dosarului spre rejudecare. Ea a susținut, printre altele, că ar exista o cauză de neimputabilitate și că instanța de fond nu ar fi analizat corect contextul în care s-ar fi produs faptele. De asemenea, a invocat și argumente procedurale privind modul în care a fost judecată cauza.
Instanța de apel a analizat toate aceste argumente și a concluzionat că ele nu sunt întemeiate. Judecătorii au reținut că analiza probelor realizată de prima instanță a fost una detaliată și corectă, iar concluziile acesteia sunt susținute de întregul material probator administrat în dosar.
În consecință, apelul formulat de inculpată a fost respins ca nefondat, iar hotărârea Tribunalului Maramureș a rămas definitivă. Pe lângă menținerea condamnării, instanța a obligat-o pe femeie și la plata sumei de 1.000 de lei reprezentând cheltuieli judiciare din apel.Pe lângă pedeapsa principală cu închisoarea, instanța a dispus măsuri financiare severe. S-a dispus confiscarea specială prin echivalent a sumelor totale de 32.700 de euro și 1.800 de lei, reprezentând produsul infracțional. Pentru a garanta recuperarea acestor sume și plata cheltuielilor judiciare, a fost menținut sechestrul asigurător asupra bunurilor inculpatei, inclusiv asupra unei case de locuit din localitatea Sarasău.
Să adăugăm în încheiere, procesul încheiat azi la Cluj ilustrează o categorie specifică de infracțiuni care afectează în mod direct cetățenii obișnuiți: traficul de influență în legătură cu angajările în sistemul public, o practică care exploatează nu doar corupția din instituții, ci și percepția largă că „fără relații nu se poate nimic”. Victimele din acest dosar nu erau figuri publice sau oameni de afaceri, ci persoane care doreau un loc de muncă stabil în sistemul de sănătate sau în structurile de ordine publică – o categorie de posturi extrem de căutate.
Din motivarea instanței Curții de Apel Cluj consultată de actualdecluj.ro:
Din analiza modalităţii concrete de săvârşire a faptelor rezultă că activitatea infracţională a fost desfăşurată din iniţiativa proprie a inculpatei, aceasta demonstrând aptitudini evidente în conceperea şi punerea în practică a mecanismelor de inducere în eroare. Inculpata apela la diverse strategii pentru a-şi consolida credibilitatea, utiliza telefoane diferite, îşi schimba vocea, se prezenta drept altă persoană. Aceste moduri de operare relevă adaptabilitate exersată, o capacitate personală specifică de a construi şi susţine scenarii frauduloase complexe, împrejurări ce relevă abilităţi proprii instruite şi orientate spre rezultat, iar nu o conduită formată sau impusă de alte persoane.