Conform EduPedu și Eurostudent, de la entuziasmul primului an până la realismul ultimului semestru, parcursul studenților români arată oscădere constantă a satisfacției față de programul de studii , relevăcel mai recent raport Eurostudent VIII , publicat de Institutul de Științe ale Educației.
Eurostudent este o cercetare cantitativă comparativă la nivel european, bazată pe un chestionar completat de studenți selectați în eșantion reprezentativ la nivel național. În României, grupul-țintă este format din studenți înscriși la studii de licență (inclusiv cele de lungă durată, considerate licență și master integrat) și studii de masterat. Pentru actualul val Eurostudent, VIII, în România au participat la cercetare 16.113 subiecți.
În România, 62% din studenții din anul 1 sunt deschiși să recomande programul lor de studii, arată analiza Eurostudent. Dar numai 55% din cei din anul 3 sunt dispuși să recomande programul, iar procentul scade mult, până 32%, în cazul studenților din anul 5 (acolo unde este cazul). În medie, doar 57% dintre studenți se declară satisfăcuți de studiile urmate, comparativ cu o medie europeană de 65%.
Entuziasmul primului an
Pentru mulți tineri, facultatea reprezintă un pas important spre viitor. Conform cercetării,62% dintre studenții din anul 1 ar recomanda programul lor de studii , ceea ce sugerează o satisfacție relativ ridicată. „Am ales acest program pentru că mi s-a părut potrivit intereselor mele, iar primele luni mi-au confirmat alegerea”, spune Ana, studentă la Psihologie.
Însă pe măsură ce anii trec, entuziasmul se temperă.Doar 55% dintre studenții din anul 3 și32% dintre cei din anul 5 ar recomanda studiile, semn că experiența reală în facultate nu întotdeauna corespunde așteptărilor inițiale. În medie,57% dintre studenți se declară mulțumiți , comparativ cu65% media europeană .
Relația cu profesorii: între sprijin și dezamăgire
O parte esențială a experienței academice o reprezintă relația cu cadrele didactice. Studiul arată că doar jumătate dintre studenți consideră satisfăcătoare interacțiunea cu profesorii:
Mulți studenți, mai ales cei mai tineri, resimt lipsa unui sprijin constant. „Uneori simți că trebuie să te descurci singur, iar profesorii sunt prea ocupați ca să ofere îndrumarea necesară”, mărturisește un student din anul 2 la Inginerie. În schimb, studenții mai în vârstă apreciază mai mult efortul cadrelor didactice:75% dintre cei peste 30 de ani consideră că explicațiile sunt bune, comparativ cu43% dintre cei sub 22 de ani .
Dorința de a termina studiile rămâne puternică
În ciuda frustrărilor și nemulțumirilor,85% dintre studenții români își doresc să finalizeze studiile , peste media europeană de 78%. „Chiar dacă uneori parcursul e dificil, vreau să termin facultatea și să am diploma”, spune Andrei, student la Medicină.
Sentimentul de apartenență și influența resurselor financiare
Eurostudent arată că71% dintre studenți se simt parte a comunității academice, însă situația financiară contează. Cei care nu întâmpină dificultăți financiare se integrează mai ușor (), în timp ce studenții cu probleme financiare raportează un sentiment de apartenență mai redus ().
Domeniul de studiu joacă și el un rol important: studenții laȘtiințele Educației șise simt mai integrați () decât cei de la programe precumIT, Construcții sau Matematică .
Concluzii: între provocări și oportunități
Raportul Eurostudent VIII arată un paradox: pe de o parte,nemulțumirea față de programele de studii crește odată cu anii , pe de altă parte,dorința de a finaliza studiile și apartenența la comunitatea academică rămân puternice .
Aceste rezultate oferă universităților și factorilor de decizie o imagine clară asuprazonelor care necesită îmbunătățire : mai mult sprijin din partea cadrelor didactice, feedback constant și adaptat, dar și politici care să reducă impactul problemelor financiare asupra experienței academice.
În final, studiul reflectăvoința tinerilor de a investi în educație , chiar și atunci când provocările academice și resursele limitate le pun răbdarea la încercare.