Potrivit rechizitoriului DNA, în perioadaseptembrie 2023 – iulie 2024 , inculpata a pretins sume de bani cuprinse între3.500 și 4.000 de euro de la mai multe persoane cărora le promitea că își va folosi influența asupra unor funcționari din instituții publice.
În schimbul banilor, aceasta susținea că poate determina angajarea acestora sau a rudelor lor în cadrulStructurilor Poliției de Frontieră ori laSpitalul Municipal Sighetu Marmației .
În total, inculpata a primitpeste 30.000 de euro și sume în lei , bani remiși de obicei prin intermediul unor plicuri lăsate la o farmacie din Sighetu Marmației sau prin transfer bancar.
Promitea și diploma de bacalaureat fără examen
Anchetatorii au stabilit că femeia nu se limita la promisiuni de angajare.
Într-un caz, aceasta a susținut că poate interveni pentru obținereadiplomei de bacalaureat fără susținerea examenului , în schimbul sumei de700 de euro , bani care au fost lăsați într-un plic la o farmacie din apropierea spitalului din Sighetu Marmației.
Rețea de recomandări între „cumpărători de influență”
Instanța a reținut că inculpata și-a creat un mecanism prin care persoane care îi plătiseră deja bani o recomandau altor persoane interesate de angajări în sistemul public.
Astfel, ea reușea să își extindă rețeaua de „clienți”, prezentându-se drept persoană cu influență asupra conducerii instituțiilor vizate și asupra comisiilor de concurs.
În acest mod, femeia a comis11 acte materiale de trafic de influență , potrivit instanței.
Complice condamnat cu suspendare
În același dosar, un bărbat care a intermediat contactul dintre inculpată și mai multe persoane interesate de angajare a fost condamnat pentrucomplicitate la trafic de influență .
Acesta a primit 1 an și 8 luni de închisoare cu suspendare , cu un termen de supraveghere de 2 ani și 8 luni , fiind obligat și să presteze 80 de zile de muncă în folosul comunității
Confiscarea banilor obținuți ilegal
Instanța a dispusconfiscarea specială a sumei de 32.700 de euro și 1.800 de lei de la inculpată, precum și instituirea unui sechestru asupra unor bunuri pentru garantarea recuperării prejudiciului.
În apel, femeia a solicitat, susținând că ar fi fost constrânsă de alte persoane să obțină bani de la victime și că nu ar fi beneficiat personal de sumele primite.
Curtea de Apel Cluj a respins însă argumentele apărării și a menținut soluția Tribunalului Maramureș, apreciind că probele administrate – interceptări, declarații de martori, percheziții și analiza fluxurilor financiare – confirmă vinovăția inculpatei.