Anul trecut, la început de primăvară, când F.R. Rugby a lansat ca premieră absolută jocul cu caracter unic al Supercupei României tocmai la ora etapei inaugurale a noii ediţii de campionat, şi nu înaintea ei, cum ar fi fost normal, ca orice asemenea meci de tip prolog pe post de avanpremieră precedând competiţiile în sine, forul federal n-a dat într-adevăr atunci de înţeles că respectiva suprapunere din 2025 ar rămâne şi singura de acest fel.
Precedentul „după ureche” fiind creat în stilul„merge şi-aşa” , repetarea sa de aceeaşi manieră şi-n martie 2026 neavând darul de a mai mira.
Deşi, bineînţeles şi evident, dacă tot decidea să dea existenţă şiSupercupei României , atunci ar fi trebuit imperios necesar a-i respecta în primul şi-n primul rând caracteristica de bază, tocmai aceea de a fi „deschizătoare de pârtie” înaintea noii ediţii de campionat, nicidecum abia în a doua zi a etapei inaugurale din primăvara lui 2025, aşadar „în paralel”.
Ceea ce implicit ar duce la amânări de jocuri din runda de debut, dar şi-acest aspect a fost ticluit în aşa fel de FRR încât doar un singur meci de campionat să fie lăsat pe altădată, adversarii săi fiind unii şi aceiaşi şi în partida cu caracter unic a Supercupei, nicidecum vreo „coincidenţă”.
Care va să zică forul federal a „lansat la apă” avanpremiera „ridicării de cortină” dar sub o formă lipsită de însăşi esenţa definitorie a unei întâlniri a Supercupei, aceea de a fi „vestitoare” înaintea noii ediţii de campionat şi nu programată pe când se joacă deja pe puncte în Liga Naţională.
Dând astfel naştere unui nonsens şi denaturând în acest fel simbolul unei reuniuni unicat cu caracter aparte.
Or fie iniţiezi ceva aşa cum s-ar cuveni, respectând însăşi esenţa cheie a acelui ceva, fie mai bine lipsă.
Într-un soi de afront la adresa conceptului Supercupei, astfel gândită şi pusă în scenă„de când lumea şi pământul” înaintea noului sezon.
Şi de ce oare nu s-ar putea genera bune obiceiuri, dacă tot sunt unii federali plini de iniţiative?
Dimpotrivă, pornindu-se clar cu stângul într-o notă proastă de ignorare a caracterului aparte al Supercupei, ştirbindu-i implicit din aură.
Şi veţi rosti poate„ce-atâta caz!?” , însă tocmai sămânţa rea sădită astfel de FRR în numele rugby-ului românesc nu-şi avea deloc locul pe terenulOvaliei carpatine sub forma acestei anomalii în contradicţie cu însăşi-ul unei reuniuni a Supercupei, indulgenţă echivalând atragerii altor conotaţii negative unei sfere a sportului în XV intern oricum bântuit de deficienţe.
Cea în speţa noastră, eroarea cap-pornire din 2025 nefiind corectată, cum s-ar fi cuvenit, ci dimpotrivă… „aprofundată”, pe când ar fi trebuit să aibă loc jocul de campionat pe axa Baia Mare – Timişoara, din etapa I a ultimului sfârşit de săptămână din martie, fiind programată însă Supercupa României între aceleaşi cluburi.
O absurditate determinându-i pe cei respectând tâlcul lucrurilor să exclame„Nu faceţi ca ei!” , şi să fie nonşalanţa federală în acest caz drept cel mai mic păcat comis în numele rugby-ului, însă sunt deja oricum mult prea multe pentru ca grămada să „ceară vârf”.
Fiind clar la modul cum e tratată din capul locului Supercupa României că e doar oportunist exploatată ca modalitate de a lăsa cluburilor din ţară impresia că ar participa în nişte întreceri mai puţin anoste înOvalia carpatină , când de fapt ar fi trebuit, din contră, pusă în valoare tocmai prin prisma specificului ei unicat ca formă de îmbogăţire a tabloului competiţional.
Refuzându-i însă distincţia definitorie şi aruncând-o de-a valma cu disputele primei etape, aduce a sacrilegiu la adresa însuşi conceptului gândit de iluştri vizionari iniţiind odată cândva acest demers.
Încât, dat fiind că şapte sunt mai nou cluburile participante pe prima scenă în 2026, nu mai puţin de trei nu vor fi implicate peste două săptămâni în runda inaugurală noului campionat.
Aducând a primi paşi tot cu stângul. Şi-uite-aşa, din compromis în compromis, fără a avea habar decidenţii din FRR despre principiul seminţelor şi nici despre efectele nerespectării acestora.
Iar dacă ar proceda astfel „pe persoană fizică”, responsabilitatea dumnealor, păcatul constând în faptul că păşesc strâmb în numele unui întreg fenomen, fără a conştientiza deloc acest aspect.
Şi fără a face bineînţeles conexiunea între pe de-o parte „relele seminţe” sădite intern şi pe de-altă parte rezultatele externe care nu mint drept consecinţe indubitabile într-o legătură de cauzalitate bineînţeles totalmente ignorată.
Or chiar nimic nu e deloc întâmplător şi fiecare cât de mic simbol ar trebui să beneficieze de respectarea însemnătăţii sale.
Programul etapei I în viitoarea ediţie 2026 a Ligii Naţionale de rugby, pe coloana clasamentului şi rezultatelor secţiunii de profil în Sporttim.
În elita selecţionatelor europene, Turneul celor 6 Naţiuni, Franţa, Scoţia şi Irlanda împart în această ordine podiumul înaintea rundei finale, a V-a, cu câte 16 puncte primele două clasate respectiv 14 „verzii” – toate suferind câte o înfrângere, Italia urmându-le cu 9 puncte, Anglia cu 6 în baza unui singur succes iar Ţara Galilor cu „lingura de lemn”, adoptată cu un singur punct.
Irlanda – Scoţia, Ţara Galilor – Italia şi Franţa – Anglia fiind programate sâmbătă în etapa finală de la orele României 16:10, 18:40 şi 22:10. Duminică jucând şi România în Spania cu gazdele în reuniunea învinselor în faţa Georgiei respectiv Portugaliei, câştigătoare ale grupelor cvartet din ediţia acestui an pe palierul secund continental inter-ţări.
Sursa: https://sporttim.ro/rugby/o-absurditate-pe-cale-de-a-deveni-traditie