Inteligența Artificială a devenit una dintre cele mai influente forțe ale epocii moderne. În educație, artă și medicină, algoritmii nu mai sunt doar instrumente tehnice, ci adevărați mediatori ai cunoașterii. Ei selectează informația, o structurează și o personalizează, determinând astfel modul în care oamenii învață, gândesc și interacționează cu lumea.
În plan psihologic, această transformare ridică întrebări esențiale: mai cunoaștem lumea prin experiență directă sau prin filtrul algoritmilor care decid ce merită văzut și înțeles? Platformele educaționale adaptive și sistemele de recomandare personalizată par să sprijine învățarea, dar, în același timp, pot limita curiozitatea, închizând mintea într-un „ecosistem” de idei similare.
De asemenea, creșterea influenței algoritmilor pe rețelele sociale reprezintă un subiect important pentru adolescenți, care caută soluții pentru a-și crește numărul de aprecieri sau reacții în mediul online.
Un alt efect negativ este faptul că aceștia apelează la Inteligența Artificială atunci când se confruntă cu probleme de natură psihologică, precum depresia sau conflictele familiale. În loc să consulte un psiholog, ei preferă să ceară răspunsuri AI-ului.
Adolescenții, în general, își raportează valoarea personală la numărul de aprecieri primite pe rețelele sociale, iar lipsa validării digitale le afectează stima de sine. Petrec ore întregi în mediul virtual, izolați de realitate, ceea ce duce la anxietate și la scăderea abilităților de comunicare. Pe lângă ruperea contactului cu familia, din cauza refugiului pe care îl găsesc în Inteligența Artificială, adolescenții au tendința de a rupe legăturile și cu cei de aceeași vârstă.
Ultimele cercetări arată efectele pe care Inteligența Artificială le are asupra modului de învățare. Mulți adolescenți refuză să mai apeleze la cărți sau la biblioteci, considerând că Inteligența Artificială oferă răspunsuri la orice întrebare.
S-a observat că adolescenții preferă să folosească Inteligența Artificială deoarece aceasta răspunde într-un mod cât mai simplu, fără a le solicita gândirea, iar răspunsurile sunt formulate într-un mod plăcut, ușor de înțeles.
Efectele AI se pot observa nu doar în rândul adolescenților, ci și al studenților, deși aceștia sunt mai familiarizați cu procesul de căutare a informațiilor. În mediul academic, dependența de Inteligența Artificială transformă procesul de învățare. Studenții tind să solicite direct idei și soluții, fără a mai depune efortul de a analiza și sintetiza informația pe cont propriu. Pe termen lung, această atitudine reduce capacitatea de gândire critică și limitează dezvoltarea creativității.
Totuși, utilizată cu discernământ, Inteligența Artificială poate fi un aliat valoros. Ea facilitează accesul rapid la date, sprijină cercetarea și permite adaptarea conținutului educațional la ritmul fiecărui individ. Problema apare atunci când algoritmul nu mai este un mijloc, ci devine un substitut al rațiunii.
Trăim într-o epocă în care algoritmul a devenit un nou formator al conștiinței. De aceea, educația ar trebui să îi învețe pe oameni nu doar cum să folosească tehnologia, ci și cum să gândească dincolo de ea. Doar astfel putem păstra autonomia spiritului în fața unei Inteligențe Artificiale tot mai prezente și mai persuasive.
Din punctul meu de vedere, Inteligența Artificială are efecte negative, deoarece limitează gândirea critică și, la un moment dat, vom ajunge să nu mai fim capabili să formulăm nici măcar cele mai simple idei proprii.
Mirela Georgiana Frasin
Studentă UTCN – Litere Filosofie anul III
Sursa: https://glasulmm.ro/punct-de-vedere-despre-educatie-in-epoca-algoritmilor/