Vești importante pentru locuitorii din nordul țării și pentru comunitățile românești din Ucraina. Senatorul PNLCristian Niculescu Țâgârlaș a anunțat că podul istoric peste râul Tisa, care leagăSighetu Marmației de localitatea ucraineană, va rămâne deschis și după inaugurarea noului punct de trecere a frontierei.
Potrivit acestuia, decizia vine în urma confirmării primite din parteaMinisterul Transporturilor , care a transmisMinisterului Afacerilor Externe o solicitare oficială pentru menținerea în funcțiune a actualului punct de frontieră, inclusiv a accesului pietonal și rutier peste podul istoric.
Demersul senatorului a pornit de la o interpelare adresată Guvernului, în contextul proiectului de deschidere a noului punct internațional de trecere a frontiereiSighetu Marmației – Bila Tserkva . Forma inițială a proiectului prevedea restricționarea circulației pe podul istoric, o măsură care ar fi afectat direct atât maramureșenii, cât și românii din Ucraina.
„Acum, oficial, s-a analizat menținerea în funcțiune permanentă a podului istoric peste Tisa, atât pentru trafic pietonal, cât și pentru trafic rutier ușor, pentru autovehicule de până la 2,5 tone”, a transmis senatorul.
În paralel,Ministerul Afacerilor Externe a inițiat procedurile necesare pentru modificarea acordului bilateral cu Ucraina, astfel încât această soluție să poată fi aplicată legal. Finalizarea procesului va avea loc după aprobarea modificărilor la nivel internațional.
Totodată, continuă demersurile pentru operaționalizarea noului punct de frontieră Sighet – Bila Tserkva, inclusiv finalizarea podului și amenajarea căilor de acces. Proiectul este considerat unul strategic pentru, o zonă unde infrastructura de trecere a frontierei a fost, până recent, limitată.
Autoritățile subliniază că, odată cu dezvoltarea noilor conexiuni rutiere întreSighetu Marmației și, se vor crea premisele pentru creștere economică și pentru consolidarea relațiilor transfrontaliere dintre România și Ucraina.
Pentru Maramureș, menținerea podului istoric deschis reprezintă nu doar o decizie administrativă, ci și un gest de respect față de realitățile unei regiuni de graniță și față de legăturile tradiționale dintre comunitățile de pe cele două maluri ale Tisei.