De Paști, sărbătorim Învierea Domnului Iisus Hristos, parcurgând o serie lungă de ritualuri legate de rânduielile bisericești, dar și de tradițiile zonale care au origini mult mai vechi.
În tradiţia ortodoxă, sărbătoarea începe cu marele post de 40 de zile. Prima zi cu o importanță majoră este Joia Mare din Săptămâna Patimilor, când se vopsesc ouăle, dar ziua are o strânsă legătură și cu obiceiurile agrare, pentru că încetează lucrul la câmp, până în cea de-a treia zi de Paști. În aceeași zi se pregătește pasca, prăjitura tradițională din aluat de cozonac și brânză dulce. Zilele care preced sărbătoarea, dar mai ales noaptea de Înviere și zilele de Paști sunt marcate de slujbele din biserică la care, în mod tradițional, participă întreaga comunitate.
În mod tradițional, marea sărbătoare de Paști începea, în satele românești, la miezul nopţii sâmbătă şi duminică, pentru a merge la slujba de Înviere. Înainte de a merge la biserică, fiecare credincios se spală, ritualic, cu apă curată și îşi pune haine noi, pentru a respecta semnificația de purificare, prin Înviere, a sărbătorii creștine.
Lumânarea de la slujba de Înviere, prin care „se ia lumină”, este păstrată, în mod tradițional, tot restul anului. Iar masa de Paști începe după slujbă, cu ouă roșii, carne de miel, pască, pâine, sare și vin – după ce toate acestea se sfinţesc şi după ce fiecare credincios participă la Liturghie.
Câteva obiceiuri speciale sunt în zona Transilvaniei, acolo unde tradițiile se împletesc și cu cele ale țărilor vecine – cum este stropitul fetelor, preluat de la secui, dar care se regăsește și în Ungaria. Dar românii au îmbunătățit obiceiul, înlocuind apa cu parfumul, la stropitul fetelor.
În Ţara Bârsei, în jurul Brașovului, se face o petrecere la care se adună toată comunitatea – obiceiul Junii Brașovului. Grupurile de tineri, organizate asemeni cetelor de călușari sau de colindători, cu vătaf şi casier, strâng ouă de la tinerele fete, după care se merge către Pietrele lui Solomon, la o masă la iarbă verde, unde se organizează întreceri între tineri – precum aruncarea buzduganului.
Un alt obicei special este în Ţara Moţilor: în noaptea de Paşti se ia toaca de la biserică, se duce în cimitir şi este păzită de feciori. Dacă nu au păzit-o bine şi a fost furată, sunt pedepsiţi că a doua zi să dea un ospăţ – mâncare să băutură, atât pentru „hoţi”, cât şi pentru „păgubaşi”. În schimb, dacă „hoții” nu reușesc să fure toaca, ei vor da ospățul.
Ritualuri speciale, din regiunile istorice
În Maramureş, în Țara Lăpuşului, în prima dimineață de Paşti, copiii merg la colindat, la prieteni şi la vecini, să le anunţe Învierea Domnului. La fel ca de Crăciun, gazda răsplătește colindătorii, de data aceasta cu un ou roşu pentru fiecare urător. O superstiție din această zonă mai spune că pragul casei trebuie trecut mai întâi de un băiat, pentru ca în acea gospodărie să nu fie discordie tot restul anului.
O tradiție specială din noaptea de Înviere există și în Bucovina, unde fetele se duc în clopotniţă şi spală limba clopotului cu apă neîncepută, apoi se spală cu aceeași apă pe față, în zorii zilei de Paşti, ca să fie frumoase tot anul şi aşa cum aleargă oamenii la Înviere când se trag clopotele la biserică, aşa să alerge şi feciorii la ele. Flăcăii trebuie să se ducă cu flori la casele unde locuiesc fetele care le sunt cele mai dragi, iar ele le oferă un ou roşu.
Alt ritual special este în Moldova: în dimineaţa de Paști se pun două ouă, unul roşu şi unul alb, într-un bol cu apă, unde se aruncă și bani (monede). Copiii trebuie să se spele pe față cu apa din această găleată şi să-şi atingă obrajii cu oualele, pentru a fi sănătoși tot anul și a avea spor în casă.
Tot o tradiție însoțită de un ritual, în unele sate de pe malurile Prutului, spune că trebuie să fie aruncate pe drum cojile primului ou de Paști care a fost mâncat la masa de după Liturghie.
Obiceiuri care aduc noroc și prosperitate în gospodărie
Unele tradiții din satele românești leagă Paștele de ritualuri speciale care aduc noroc și prosperitate pentru întregul an. De exemplu, cocoşul sfinţit de Paşti aduce belşug, sănătate şi dragoste, în tradițiile din unele zone. Oamenii aduceau cocoşi la slujba de Înviere, iar primul cocoş care cântă îi va aduce noroc proprietarului tot anul. După slujba de Înviere, cocoşii erau daţi de pomană săracilor.
O altă tradiție este de la masa de Paşti. Se spune că e bine ca fiecare credincios să mănânce mai întâi un ou – iar în unele zone se spune că în prima zi de Paști să nu se mănânce oul cu sare – pentru a aduce sănătate trupului, pentru tot anul. Apoi se mănâncă peşte şi pasăre, pentru a fi sprinten precum peştele şi uşor ca pasărea.
Obiceiurile mai spun că oamenii care ciocnesc ouăle de Paști se vor întâlni și pe lumea cealaltă, iar un ou roșu de la Paști poate fi păstrat timp de 40 de zile, fără a se strica, iar acesta aduce noroc pentru tot anul.
Sursa: https://jurnalul.ro/special-jurnalul/traditii-romanesti-saptamana-mare-pasti-995601.html